Să nu ne mirăm pe japonezi: și noi ne-am ucis premierii

Japonia este în stare de șoc, după sasinarea fostului prim-ministru Shinzo Abe într-o țară în care armele de foc sunt strict reglementate și violența politică este extrem de rară.

Japonia nu își poate reveni după ce fostul premier a fost ucis

Abe a fost împușcat în timp ce susținea un discurs de campanie la un colț de stradă și a fost transportat la spital cu un elicopter. Moartea sa a fost anunțată vineri, 8 iulie.

De la prim-ministrul Fumio Kishida, protejatul lui Abe, la oamenii obișnuiți de pe rețelele de socializare, a existat o revărsare de durere într-o națiune în care violența politică este atât de rară încât ultima dată când un fost prim-ministru sau un prim-ministru în funcție a fost ucis a fost acum aproape 90 de ani, scrie Reuters.

Restricțiile privind deținerea de arme de foc din Japonia nu permit cetățenilor privați să dețină arme de mână, iar vânătorii autorizați pot deține doar puști. Posesorii de arme trebuie să participe la cursuri, să treacă un test scris și să se supună unei evaluări a sănătății mintale și unei verificări a antecedentelor.

Împușcăturile, atunci când au loc, implică de obicei gangsteri „yakuza” care folosesc arme ilegale. În 2021, au avut loc 10 incidente cu împușcături, opt dintre acestea implicând gangsteri, potrivit datelor poliției. O persoană a fost ucisă și patru rănite.

Japonia a avut parte de crime în masă, dar, de obicei, acestea nu au implicat arme de foc.

În 2016, 19 rezidenți ai unui centru pentru persoane cu dizabilități mintale au fost uciși în paturile lor de un atacator înarmat cu un cuțit, în timp ce în 2019, 34 de persoane au fost ucise într-un atac incendiar asupra unui studio de animație.

Atacurile asupra politicienilor, neobișnuite

Atacurile asupra politicienilor, însă, sunt neobișnuite. Au existat doar câteva în ultima jumătate de secol, mai ales în 2007, când primarul din Nagasaki a fost împușcat și ucis de un gangster – un incident care a dus la înăsprirea și mai mult a reglementărilor privind armele de foc.

Ultima dată când un fost prim-ministru a fost ucis a fost în 1936, în timpul consolidării militariste a Japoniei de dinainte de război, unul dintre o serie de asasinate similare.

Bărbatul arestat pentru că l-ar fi împușcat pe Abe este un fost membru al armatei japoneze care a tras cu o armă de foc artizanală, potrivit presei. Ministrul Apărării Nobuo Kishi, fratele lui Abe, a refuzat să comenteze aceste rapoarte.

România are trei premieri uciși în funcție de-a lungul vremii

România și cei trei premieri uciși în funcție

România are trei premieri uciși în funcție de-a lungul vremii: Barbu Catargiu, Ion Gheorghe Duca și Armand Călinescu.

Barbu Catargiu – primul asasinat politic al României moderne

Pe 22 ianuarie 1862, la scurt timp după recunoașterea oficială de către Marile Puteri a Unirii Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza îi dădea lui Barbu Catargiu sarcina de a forma primul guvern unitar al României.

Legea agrară înaintată de el i-ar fi atras sfârșitul. Proiectul nu spunea nimic despre împroprietărirea pe loturile pe care țăranii le lucrau, ci descria constituirea unui pământ comunal format din câte trei pogoane de fiecare familie țărănească.

Legea a stârnit nemulțumirea opoziției liberale și progresiste, însă era susținută majoritatea Adunării. În ciuda criticilor, Catargiu susținea că „o nație nu trăiește prin milostenie”.

Au urmat adunări publice, campanii în presă, toate organizate de liderii opoziției, care luptau pentru drepturile țăranilor. La 14 ani de la Revoluția de la 1848, pe Dealurile Filaretului se organiza o demonstrație populară, pe care conservatorii au cerut guvernului să o interzică.

„Voi prefera a fi zdrobit decât a îngădui slăbirea liniștei; voi prefera moartea mai înainte de a călca sau de a lăsa să se calce vreuna din instituțiile țării”, spunea Barbu Catargiu, pe 8 iunie.

În aceeași seară, în momentul în care a plecat de la palat, premierul nu și-a găsit trăsura. În schimb, a acceptat invitația prefectului poliției, colonelul Nicolae Bibescu, de a merge cu el în trăsura deschisă a acestuia.

Când au ajuns sub clopotnița de la Mitropolie, s-au auzit două gloanțe. Barbu Catargiu a fost împușcat în cap, murind pe loc. Bibescu a scăpat cu viață, al doilea glonț trecând la distanță mică de el.

Autorul crimei rămâne un mister. Primul suspect a fost Gheorghe Bogati, care la scurt timp după moartea premierului s-a îmbogățit și a primit un post important în Piatra Neamț. Al doilea suspect a fost chiar prefectul poliției. Nicolae Bibescu a refuzat să dea declarații despre incident Judecătoriei Criminalicești.

Ion Gheorghe Duca – răpus de gloanțele legionarilor

O decizie periculoasă, luată cu orice risc, pentru că datoria față de țară era mai importantă decât propria viață. Ion Gheorghe Duca a fost răpus de cinci gloanțe ale legionarilor, asasinii așteptându-l pe peronul Gării Sinaia, pe 29 decembrie 1933.

„Îmi este indiferent ce va fi cu persoana mea. Eram dator pentru salvarea ţării să fac ce am făcut. Am conştiinţa că mi-am îndeplinit datoria. Poate voi pieri. Dar ce importă? E riscul sarcinii de a guverna”, spunea I.G. Duca, premierul care a luat decizia istorică de a desfiinţa Garda de Fier.

Deși s-a opus vehement întoarcerii în țară a principelui exilat, Ion Gheorghe Duca a ajuns prim-ministru în guvernul lui Carol al II-lea. În același an, a luat decizia de a desființa Garda de Fier, interzicându-le legionarilor să participe la alegerile ce se apropiau.

„Gruparea „Arhanghelului Mihail”, astăzi „Garda de Fier” este şi rămâne dizolvată. Localurile de întrunire ale membrilor acestor grupări vor fi închise, iar arhivele şi orice corespondenţă vor fi ridicate de autorităţile respective, oriunde s-ar găsi”, nota documentul aprobat de Guvernul Duca.

În decembrie 1933, Duca se urca într-un tren spre Sinaia, unde avea să se întâlnească cu Carol al II-lea, fără să știe că printre călători erau și trei asasini. Premierul urma să se întoarcă în București în aceeași zi, tot cu trenul. Criminalii l-au așteptat pe peronul gării Sinaia. Cinci glonațe l-au ucis, prăbușindu-se pe peron.

„În timp ce I.G. Duca trecea prin culoar pentru a ieşi pe peron, unde era aşteptat de un grup de manifestanţi, d. Vlahide i-a propus să se întoarcă şi să treacă prin biroul şefului gării, pentru a evita astfel mulţimea. Fostul prim-ministru însă nu a acceptat şi a trecut pe peron, unde îl pândea moartea”, scria „Adeverul”, din 31 decembrie 1933.

Asasinii au fost prinși la scurt timp după crimă. Întrebați cine a plănuit și comandat atacul, au luat întreaga vină asupra lor.

„Nimeni. Noi între noi am luat această hotărâre din proprie iniţiativă. Motivul este că Duca a fost francmason şi vândut străinilor. Politica adoptată de el în ultima vreme este politica francmasoenriei internaţionale, care a dus la desfiinţarea gărzilor de fier din România. Recunosc calităţile de bun român ale primului ministru şi de om capabil, însă deoarece s-a vândut străinilor ne-am hotărât să-l suprimăm”

Au fost condamnați la închisoare pe viață, însă au fost uciși, cinci ani mai târziu, odată cu alți lideri legionari, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, motivându-se o tentativă de evadare.

Armand Călinescu – împușcat în plină zi

Armand Călinescu era un dușman al legionarilor, fiind bănuit că a fost cel care a dat ordinul de execuție a lui Corneliu Zelea Codreanu, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938. În 1933, considerându-i o amenințare pentru bunăstarea socială, a cerut măsuri dure împotriva Gărzii de Fier. Poliția și Jandarmeria au percheziționat toate sediile organizațiilor legionare și au confiscat toate publicațiile ce le aparțineau.

Pe 7 martie 1939, Carol al II-lea îl numea premier al României. Șase luni mai târziu, pe 21 septembrie, mașina în care se afla Armand Călinescu a fost urmărită de un comando de legionari. Au reușit să oprească autoturismul, blocându-l cu un alt automobil, apoi au deschis focul, ucigându-l pe loc.

Asasinii s-au predat. Au fost împușcați în stradă, fără judecată. Consecințele asasinatului: în închisorile din România, campania împotriva Gărzii de Fier a dus la moartea a 300 de legionari.

sursa: playtech.ro; www.impact.ro