Aşadar, după doar şase zile de la preluarea mandatului de la Carmen Dan, mi­nistrul de Interne, Nicolae Moga, a demi­- sionat din funcţie, motivându-şi gestul prin dorinţa de a nu afecta imaginea instituţiei, lovită grav de tragedia de la Caracal. Totuşi, a ţinut să precizeze că nu se simte cu nimic vinovat şi că instituţia pe care o conduce nu se face vinovată de cele întâmplate, oamenii făcându-şi datoria. Eu zic că, din acest punct de vedere, nu are dreptate, pentru că, evident, poliţiştii nu au făcut ceea ce fac cei din alte ţări atunci când sunt apelaţi la numărul de urgenţă de către victime ale unor răpitori sau cri­minali. De ce nu au făcut ceea ce trebuie, este altă treabă, legată de incompetenţă şi proastă funcţionare a sistemului. Mi se pare normal ca atunci când se înregis­trează asemenea apeluri disperate poliţia să intervină de urgenţă, nu să aştepte un mandat de la un tâmpit de procuror care să le interzică accesul până după după câteva ore, la şase dimineaţa, pentru că există o prevedere legală care specifică interzicerea efectuării percheziţiilor înainte de şase dimineaţa. Vorbim în primul rând despre incompetenţa procurorului, care se întâmplă să fie şi haştag rezistent, care nu a fost capabil să facă distincţie între o percheziţie şi o descindere în caz de urgenţă, dar şi despre cea a şefilor poliţiei. Şeful secţiei de Poliţie trebuia să ştie că are dreptul să intervină, nu să asculte, ca o cârpă, de un procuror tâmpit. Dacă ar fi intervenit, aşa cum după cum legea îi permite, tâmpitul de procuror nu ar fi putut să-i facă nimic, iar viaţa fetei, poate, ar fi fost salvată.
Dar, nu despre asta vreau să vorbesc, ci des­pre reacţiile absolut aiuritoare. De pildă, liderul USR, Dan Barna, a declarat, că pălăria MAI s-a dovedit mult prea mare pentru Nicolae Moga și că demisia acestuia din funcția de ministru arată asumarea incompetenței de care dă dovadă PSD. Să spui că un om aflat pe funcţie de şase zile şi-a dovedit incompetenţa este de-a dreptul ridicol, ce ar fi putut face ministrul, în nici o săptămână de la numire? Este clar că Barna face doar un joc politic, dorind să se laude că, iată, el, candidat la Preşedinţie şi partidul său, USR, au impus demisia ministrului de Interne, pentru că acesta nu este decât unul dintre incompetenţii care alcătuiesc Guvernul PSD. De cealaltă parte, Dumitru Buzatu, liderul PSD Vaslui, dă vina pe presiunea publică la care a fost supus ministrul de Interne. Buzatu afirmă că Moga nu trebuia să demisioneze pentru că nu crede că are vreo în vină în ce priveşte felul în care a fost tratat cazul crimelor de la Caracal, de poliţişti. Cred că are dreptate, imensa presiune mediatică şi nu politică a fost cauza demisiei sau, mai degrabă, demiterii, pentru că sunt absolut convins că nu a demisionat de bună voie, ci pentru că aşa i-a cerut premierul Viorica Dăncilă, care este şi preşedinte al partidului. Înlăturarea lui, ca şi celelalte demiteri pe bandă rulantă, au constituit simple sacrificii, obligatorii, într-un fel, pe orice scenă politică în momente de presiune maximă asupra guvernului. Este ca şi în şah, când nişte pioni sau cai, turnuri, nebuni, se sacrifică pentru salvarea reginei sau regelui. Desigur, când spun regină, nu mă refer la Viorica Dăncilă, ci la PSD.

Recomandările redacției