Complexul Muzeal Arad, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Arad, pregătește o serie de evenimente muzeale cu prilejul derulării proiectelor naționale educaționale Școala altfel și Săptămâna verde în perioada 22 aprilie – 26 aprilie 2024.
Expoziție de ouă încondeiate, icoane pe sticlă și ateliere demonstrative și interactive pentru copii de pictat icoane pe sticlă
22-26 aprilie 2024, orele 9.00-17.00
Sala de expoziții temporare și pedagogie muzeală (Palatul Cultural Arad – Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)
Deschiderea expoziției și a atelierelor va avea loc luni, 22 aprilie, orele 10.00, în prezența domnului Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, reprezentanților firmelor partenere, invitați ai evenimentului fiind elevii școlilor din municipiul și județul Arad.
Expoziția de ouă încondeiate, icoane pe sticlă este deschisă publicului în perioada 22-26 aprilie 2024, între orele 9.00-17.00.
Curatori:
- Gabriel Hălmăgean, dr. Sorin Sabău, muzeografi (Complexul Muzeal Arad)
Complexul Muzeal Arad deține în Colecţia de etnografie câteva icoane pe sticlă, aparţinând centrelor de iconari din zona Transilvaniei, cele mai renumite fiind icoanele de la Nicula.
”Primul centru de iconari pe sticlă din Transilvania a fost satul Nicula din judeţul Cluj. Specialiştii au căzut de acord că meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă începe aici în preajma anului 1750 şi se datorează contactelor cu centrele din Austria, Boemia, Moravia şi Slovacia. În scurt timp, acest meşteşug ajunge să devină, în localitate, un fenomen de masă ce a dus la o producţie masivă de icoane pe sticlă. Cauza acestui fapt o reprezintă, pe de o parte numărul mare de pelerini care veneau la Nicula să se închine vestitei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul pictată de iconarul Luca din satul Iclod şi donată mănăstirii Nicula în anul 1681. Această icoană ar fi lăcrimat continuu între 15
februarie şi 12 martie 1699 atrăgând o mulţime de credincioşi care la plecare doreau să aibă o amintire de la pelerinajul făcut. Această amintire consta, de regulă, într-o icoană pe sticlă. Pe de altă parte prezenţa în Transilvania a numeroase fabricii de „glăjărie” (sticlărie) asigura foarte lesne materia primă necesară iconarilor. Trebuie menţionat faptul că pentru ţăranii din satul Nicula ocupaţia principală era agricultura şi creşterea vitelor, pictarea icoanelor fiind o îndeletnicire secundară având menirea de a completa bugetul familial.
Icoanele de Nicula se caracterizează printr-o maximă simplificare a formelor, pictate după tehnica „în oglindă”. Existau nişte izvoade (modele) după care desenul era repetat de mii de ori ,astfel că pentru orice pictor devenea în timp o rutină. În tematica icoanelor de Nicula apar scene cristologice, portrete de sfinţi (Gheorghe, Nicolae, Constantin şi Elena, Petru şi Pavel, Paraschiva, Mihail şi Gavril), Adam şi Eva (scenă din Vechiul Testament), Adormirea Maicii Domnului, Naşterea Domnului, Maica Domnului jalnică etc.
Icoana „Sfântul Gheorghe”, aflată în colecția de etnografie a muzeului arădean, a fost pictată în secolul XIX. A fost realizată după un izvod care îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe omorând balaurul. Are dimensiunile de 31 x 26 cm care sunt specifice celei de-a doua primei şi celei de-a doua faze a şcolii de pictură de la Nicula.”
Pe parcursul celor 5 zile, în perioada 22-26 aprilie, se vor desfășura ateliere demonstrative și interactive pentru peste 400 de copiii, iar cei mai mici meşteri populari vor descoperi tradiţia acestui meşteşug devenit artă, alături de meșterul popular prof. Claudia Pasc din Bonțești (județul Arad). La atelierele de la muzeu vor participa elevi din 20 de școli din municipiul și județul Arad, copiii angajaților firmelor private din sectorul economic arădean, partenere ale Complexului Muzeal Arad.
Proiectul muzeal și educațional este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Arad, al Asociației ”PULS AS” Arad și cu implicarea directă a Webasto Group, partener al Complexului Muzeal Arad și continuă inițiativa muzeului arădean, din anii trecuți, de a colabora cu firme private dar și asociații non-profit din județ pentru promovarea patrimoniului cultural muzeal pe care acesta îl deține de mai mult de un secol.
Expoziția ”Plante de primăvară din herbarul muzeului”
22 aprilie – 15 iunie 2024
Muzeul de Științe ale Naturii (Palatul Cultural Arad – Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)
Curatori:
- Camelia Patko, muzeograf, Carmen Danciu, conservator colecție (Complexul Muzeal Arad)
Expoziția ”Plante de primăvară din herbarul muzeului” are scopul de a promova plantele din herbarul muzeului, dar și de a face cunoscute vizitatorilor o parte din plantele de primăvară ce apar în păduri, pe pajiști, margini de drumuri dar și grădini, fiind însoțită de un catalog științific realizat de specialiștii muzeului arădean.
Herbarul muzeului conține peste 4000 de coli cu plante, unele dintre ele recoltate în anii: 1857, 1859, 1860, 1866, 1868, 1885, 1891, 1892, 1893, 1901, 1906, 1907, 1942, 1943 etc. de mâini care astăzi nu mai există și are o importantă valoare științifică. Vor fi expuse plante cunoscute și îndrăgite de public dar și plante mai puțin cunoscute.
”După o iarnă lungă, când toții așteptăm primăvara și întreaga natură se trezește la viață primele plante cu flori care își ridică petalele către soare sunt: ghiocelul (Galanthus nivalis) și ghioceii bogați (Leucojum vernum) care sunt apreciați pentru floarea lor delicată ce seamănă cu un clopoțel cu puncte verzi pe vârful petalelor. Nu mai puțin cunoscute și admirate sunt brândușele de primăvară care cu petalele lor mov și statura scundă, fac un adevărat spectacol pe pajiștile montane (Crocus heufflianus) dar și pe cele de câmpie (Crocus vernus). Asemeni lor sunt și viorelele (Scilla bifolia) care ne încântă cu florile lor albastre în drumețiile noastre pe potecile pierdute în străfundurile pădurilor de la deal și câmpie. Anemonele (Anemone ranunculoides, Anemone nemorosa, Anemone pulsatila) și brebeneii (Coridalis solida, Coridalis cava) constituie un alt punct de atracție primăvara. Tot acum, în zone scăldate de soare apare ceapa ciorii (Gagea lutea), plantă indicatoare pentru solurile cu carență de fier, dar și plămânărica (Pulmonaria officinalis) plantă cu multiple proprietăți medicinale. Când natura începe să-și îmbrace veșmântul verde, în zona pădurilor de foioase, înflorește piperul lupului (Asarum europaeum), untișorul (Ficaria verna) și leurda (Allium ursinum) plante utilizate în gastronomia veche. Dar nu putem să nu amintim lăcrămioara (Convalaria majalis) care își face simțită prezența către sfârșitul primăverii când regalul verde și-a adjudecat tot pământul. Cu toate acestea nu trebuie să ne închipuim că primăvara răsădește flori numai prin pădurile de la deal și munte sau pe pajiștile de la câmpie, florile răsar unde nu te aștepți, la marginile drumurilor sau a grădinilor părăsite. În aceste zone putem vedea: păpădia (Taraxacum officinale), sugelul (Lamium purpureum), urzica moartă (Lamium maculatum), toporașii (Viola sp.). Alte plante iubite care apar primăvara sunt și cele de grădină pe care le îngrijim an de an. Dintre acestea am selectat zambila (Hyacinthus orientalis), laleaua (Tulipa gesneriana), irisul (Iris germanica) etc.
Sperăm ca prin această scurtă prezentare, să vă fi stârnit interesul și o să vizitați această expoziție, care mai are și alte surprize pentru dumneavoastră, pe care nu le-am enumerat, pentru a vă lăsa să le descoperiți singuri, atunci când veți păși pragul muzeului nostru.”
Expoziția ”Plante de primăvară din herbarul muzeului” este deschisă publicului în cadrul Muzeului de Științe ale Naturii în perioada 22 aprilie-15 iunie
Texte oferite de :
- Gabriel Hălmăgean, dr. Sorin Sabău, muzeografi
- Camelia Patko, muzeograf
