În ultimii ani, în evidența Direcției Publice de Sănătate Arad au fost aproximativ 5.000 de bolnavi psihic înregistrați pe an. La acest număr se adaugă numeroasele cazuri nediagnosticate, care sunt controlate strict de familie și de cercul de apropiați al bolnavului. Tulburările anxioase se află pe primul loc în topul tulburărilor psihice, cu aproape 2.500 de cazuri înregistrate în 2018, în scădere, totuși, față de anii precedenți, în 2012 fiind înregistrate peste 23.000 de persoane suferinde. Și episoadele depresive se află în top, cu aproape 1.300 de cazuri în 2018. În top cinci se mai află și schizofrenia sau tulburările nevrotice.
Despre mentalitatea arădenilor în legătură cu bolile mintale ne-a vorbit medicul specialist psihiatru Cosmin Cotuna. „O parte au o mentalitate veche, stigmatizantă. Au impresia ca dacă nu merg la o consultație psihiatrică înseamnă că sunt sănătoși. O altă parte
(tinerii în special), apelează fără reţineri la psihiatru în cazul unei probleme. Termenul de «nebun» folosit de multe ori pentru a «desființa» un om e folosit din păcate și în comunicări oficiale în mass-media. Psihicul și corpul sunt interconectate. O tulburare psihică duce cu timpul la o boală somatică și invers. Oricum, adresabilitatea la servicii de specialitate a crescut în ultimii ani”, spune acesta.
Întrebat în ce constă o bună igienă mintală, dr. Cotuna a adăugat: „O bună igienă mintală se întreține cu un regim de viață echilibrat: sport (exerciții scurte și intense), socializare directă (nu pe social media), participarea la activități culturale, studiul muzicii la un nou instrument, timp liber mai mult în defavoarea orelor peste program la serviciu care pot duce la burn-out. Tendința europeană, în prezent e de a scurta cât mai mult timpul petrecut la serviciu, care astfel devine mai eficient și mai plăcut și practicarea de hobby-uri pentru a petrece timpul liber”.
Am aflat câte ceva și despre cele mai frecvente și cunoscute tulburări în rândul arădenilor. Știm că tulburarea de anxietate și depresia apar la toate vârstele și sunt, așa cum am mai menționat, cele mai frecvente. Un caz particular îl constituie consumul de droguri, în special la tineri, care încep din cauza teribilismului, curiozității și accesului facil la substanțe psihoactive. În ceea ce privește tulburările psihotice și schizofrenia, acestea apar tot îndeosebi la tineri, pe fondul unei vulnerabilități, peste care se suprapune un eveniment stresant din viață. Există teoria vulnerabilitate-stres a lui Zubin: cu cât vulnerabilitatea este mai mare, cu atât este nevoie de un stresor extern mai mic pentru a declanșa boala. Demențele de cauză neurodegenerativă apar mai frecvent la vârstnici, însă în prezent există și debuturi la vârste sub 50 de ani. Tulburările de personalitate sunt destul de frecvente. Ele au o evoluție constantă de-a lungul vieții și constă într-un comportament maladaptiv. Există și tulburări de personalitate egosintone, în care pacientul se simte bine în pielea lui și nu apelează niciodată la psihiatru. Spre exemplu, psihopații își distrug familiile, creează dizarmonie în relațiile de la locul de muncă. Astfel, membrii familiei sau colegii ajung să apeleze la psihiatru din postura de victime. În stabilirea prognosticului și evoluției unei tulburări psihice se iau în calcul structura de personalitate, IQ-ul, mecanismele de coping și rețeaua de suport social formată din familie, prieteni, colegi, care are un rol important în amortizarea impactului unui eveniment stresant de viață.
Revenind la problema mentalității la nivel național și local, dr. Cotuna a mai spus: „Problema majoră locală și națională e stigmatizarea pacientului psihiatric. Ar fi necesară demararea unor campanii anti-stigmă de către Ministerul Sănătății, dar și de organizații non-guvernamentale. Majoritatea consideră că nu e o rușine să faci o bronșită, sau o cardiopatie ischemică, dar e o rușine să ai depresie, anxietate, schizofrenie, demență. Aceasta mentalitate e în curs de schimbare, dar lucrurile se mișcă încet”.

Recomandările redacției