Poliţiştii de imigrări, în anul 2023, au emis cetăţenilor străini şi europeni 107.760 de documente privind şederea sau rezidenţa pe teritoriul României și au gestionat 123.947 de cereri de avize de angajare şi 134.300 solicitări de viză. S-au înregistrat 10.541 de cereri de acordare a unei forme de protecţie internaţională, s-au emis 10.924 de documente temporare de identitate eliberate pentru solicitanții de azil, iar pentru 4.631 de persoane au fost întocmite hotărâri de respingere a cererilor. La bugetul de stat au fost încasate taxe în valoare de 56.877.447 de lei. De asemenea, au fost aplicate 11.226 de sancțiuni contravenţionale, cu amendă în valoare totală de 7.914.200 de lei, cetăţenilor străini şi angajatorilor pentru nerespectarea prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor şi angajarea în muncă a acestora.

Peste 2.000 de srilankezi, indieni, pakistanezi și bengalezi lucrează în județul Arad. Mulți dintre ei și-au amanetat totul pentru a veni aici și lucrează pe brânci pentru a-și salva familiile de acasă, care trăiesc în sărăcie lucie

Îi vedem peste tot, adunați de cele mai multe ori în grupuri compacte, numeroase. Pe marginea șoselelor, în supermarket-uri, în trenuri, pe străzi. Lucrează, de regulă, în construcții, dar și ca taximetriști, ajutori de bucătari, debarasează în restaurant sau prin fabrici. Sunt folosiți la munci care nu necesită cunoașterea limbii române. De cele mai multe ori, munca prestată de ei, românii se feresc să o mai facă. Sau cel puțin nu la prețul pe care o fac ei, unul foarte redus. Tocmai de aceea, chiar dacă vin de departe, sunt rentabili pentru patronii arădeni: consumă puțin, nu sunt pretențioși și sunt plătiți prost.

Mulți dintre ei și-au amanetat tot ce aveau de valoare ca să ajungă aici. Intenția lor este să-și trimită salariul acasă, la famiile lor, care trăiesc în sărăcie lucie.

„Peste 2.000 de cetățeni străini din Orientul îndepărtat trăiesc în județul Arad. Ei sunt monitorizați și trebuie să respecte legile autohtone. Vin din țări precum Sri Lanka, India, Pakistan sau Bangladesh“, a declarat pentru Glasul Aradului comisarul șef Dan Stoicănescu, comandantul Inspectoratului Județean de Poliție Arad.

Au venit în România pentru un câștig mai bun sau ca să scape de problemele de acasă, de la atentate la recesiune. Muncitorii din țări asiatice populează tot mai multe companii din România care, în lipsă de personal autohton, angajează zeci sau chiar sute de muncitori din Sri Lanka, India, Vietnam, Bangladesh sau Pakistan.

„Am plecat din cauza atentatelor din 2019, care au afectat turismul, foarte important la noi. Apoi a venit coronavirusul și a fost tot mai greu. Costurile raportate la venituri au devenit mari. Aici, câștig puțin mai mult decât acasă, dar, raportat la costuri, e cu peste 50% mai mult. Dacă aș fi mers în Occident, aș fi câștigat probabil și mai mult, dar și costul vieții ar fi fost mai ridicat, așa că am ales România“, susține un muncitor din Sri Lanka.

Prioritățile operative ale polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2023, au vizat controlul permanent asupra respectării legalității șederii în România a cetățenilor străini, combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate, precum și asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil.

Astfel, în perioada de referință, în ceea ce priveşte admisia în România, au fost înregistrate 134.300 de solicitări de viză, au fost soluționate 128.049 dintre care 106.537 au fost avizate favorabil și 21.512 au fost avizate negativ.

Totodată, au fost înregistrate 108.345 de cereri de prelungire a dreptului de ședere pentru cetăţenii statelor terţe, iar pentru cetăţenii europeni au fost înregistrate 17.833 de cereri in vederea emiterii certificatelor și cărților de înregistrare a rezidenței. Cetățenilor străini le-au fost emise 107.760 de permise de ședere temporară și pe termen lung.

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt angajare în muncă și reîntregirea familiei.

Polițiștii de imigrări au efectuat 2.639 de verificări în teren, la nivel naţional, pe linia prevenirii şi combaterii şederii ilegale și a muncii nedeclarate a cetăţenilor străini, cu efective proprii şi în colaborare cu structuri având atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice și specialiști din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă, în cadrul cărora au fost depistaţi 5.132 de cetăţeni străini cu şedere ilegală.

De asemenea, pentru 4.004 persoane au fost emise decizii de returnare, cu termen de plecare voluntară de pe teritoriul României, 1.176 de persoane au fost îndepărtate sub escortă, iar pentru 1.692 de persoane a fost dispusă măsura de luare în custodie publică, până la returnarea lor de pe teritoriul țării noastre.

Au fost înregistrate 123.947 de solicitări privind emiterea avizelor de angajare/detașare, au fost soluţionate 129.631 de cereri, dintre acestea 101.255 au fost aprobate şi 28.376 au fost respinse.

În aceeași perioadă, polițiștii de imigrări au aplicat 11.226 de sancţiuni contravenţionale cu amendă în valoare de 7.914.200 de lei cetăţenilor străini şi angajatorilor, pentru nerespectarea prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor şi angajarea în muncă a acestora.
Totodată, la bugetul de stat au fost încasate taxe în valoare de 56.877.447 de lei

În perioada de referinţă, au fost înregistrate 10.102 de cereri de azil, solicitanții aflându-se în diferite stadii de procedură. De asemenea, 439 de solicitanți au primit protecția statului român iar pentru 4.631 de cetățeni străini au fost emise hotărâri de respingere a cererilor de acordare a unei forme de protecție internațională. Pentru 8.473 de solicitanți de azil și 2.451 de beneficiari de protecție în România, polițiștii au emis documente temporare de identitate sau permise de ședere care le atestă reședința în țara noastră.

Activitatea de prevenire și combatere a șederii ilegale şi a muncii nedeclarate a cetățenilor străini reprezintă o prioritate a Inspectoratului General pentru Imigrări în vederea creșterii gradului de siguranță a cetățeanului, printr-un control permanent asupra respectării legislației în domeniul migrației.