Nu avem nimic cu omul, chiar este simpatic. Un tip efervescent, luptător, gata oricând să scoată pieptul la bătaie atunci când vine vorba de încălcarea drepturilor cadrelor didactice sau nedidactice, pe care le reprezintă exemplar din calitatea sa de lider al Sindicatului Democratic din Învățământ.
Că uneori pretențiile sau cererile sale sunt exagerate sau vin în momente total nepotrivite (cere majorări salariale pe timp de criză profundă) este o altă discuție, iar interpretările pot fi infinite, tocmai de aceea nu este cazul acum să le abordăm.
Aa, și mai este un motiv pentru care ar putea fi contestat: firesc este ca atunci când ceri, să oferi ceva la schimb. De exemplu: vrem salarii mai mari, dar promitem că vom fi mai implicați la clase, că vom căuta metode potrivite de predare, astfel încât toată lumea să înțeleagă și nimeni să nu fie lăsat în urmă, că ne va preocupa mai mult soarta elevilor etc, etc… Dar domnul Dănuț Ieneșescu doar cere și pretinde…
Vineri a cerut din nou, nu știm dacă pe merit sau nu, dar ne-a atras atenția anunțul său de pe pagina de Facebook. Anunțul ar fi trecut neremarcat, așa cum trec milioane de anunțuri de pe Facebook, cu greșeli și sintagme ilogice, dar ne-a atras atenția autorul. Totuși vorbim despre un cadru didactic, fie el chiar și de matematică și devenit între timp lider de sindicat. Tocmai de aceea, considerăm că anunțul trebuia să fie unul ireproșabil, măcar din punct de vedere gramatical. Să nu mai spunem că Dănuț Ieneșescu este liderul a mii de cadre didactice. Chiar nimeni, niciun profesor de limba română din Arad să nu fi sesizat greșelile și să nu îi fi atras atenția „domnului de matematică“ că „în fața prefecturi“ se scrie cu doi de i, iar unei „delgații“ îi lipsește un e?! Sigur, nu sunt multe: sunt doar două greșeli. Dar și anunțul e scurt (ca norocul). Două greșeli în patru rânduri e cam mult, totuși. Mai ales pentru un cadru didactic, care… cere și iar cere.
Intenția noastră nu este să facem pe poliția gramaticii limbii române, nu suntem noi în măsură și în poziție să o facem, dar vorbim despre niște cadre didactice care se ocupă de educația copiilor noștri în școli.
În concluzie, putem spune că a greși este omenește și vorba proverbului ” numai cine nu muncește, nu greșește”. Dănuț Ieneșescu este unul dintre liderii de sindicat care se luptă pentru drepturile dascălilor arădeni.
Precizăm, deasemenea, că publicația Glasul Aradului are o colaborare foarte bună cu liderul de sindicat arădean.
Nu are sens acest articol… importante sunt cerințele profesorilor…și salariu decent este o obligație nu un troc!!!ce oferă???cine este analfabetul care propune acest troc mizerabil???
Vai steaua lui învățământ. Mulți merg doar sa treacă ziua sa își primească leafa. Interes zero. Nu mai există pedagogie și dragostea care era o dată, mai grav nici implicare. Orele nu se mai fac, vacanțe non-stop. Dacă spui ceva spune ca nu le pasă, poți sa mergi unde vrei, ei sunt înfipți bine în scaun, aici vorbesc de unii domni directori, care habar nu au sau nu vor sa știe ce se petrece în școală. Orele de dirigenție nu se mai fac, copii circula în timpul orelor ca la ,, bulevard”, în unele școli. Atunci te miri că găsiți copii drogați, fete însărcinate, randament la învățat zero. Atunci dam vina pe părinți, da au poate și părinții vina lor, dar de aceea ii trimitem la școală sa complectam educația lor. Dacă nu, nu i -am mai trimite. Eu ca și părinte de exemplu nu știu ce face copilul în timpul orelor, eu știu ca e la școală și când colo e la, plimbare făcând fel de fel de minunii sau mai știu eu. Aud ca a lipsit după trei săptămâni. Și atunci doar dacă întreb. Dar ferească Dumnezeu sa facă copilul ceva ca vai de mine sa ii deranjeze pe dumnealor. Da, recunosc ca sunt cazuri în care copii poate nu sunt cum trebuie și părinții exagerează, fie ca vor fie ca nu, sau poate în necunostiinta de cauză reacționează necorespunzător, dar și aici este o modalitate de a schimba asta. Prin discuții, comunicare, între părinți-elevi-profesori. Dar asta este zero uneori din diverse motive, nu vreau sa acuz dar…., e penibil uneori. Tot respectul pentru educație dar din păcate lasă de dorit, toate sau dus de râpă. Eu nu spun ca nu sunt și profesori agresați uneori sau mai știu eu, dar câte fete au fost agresate de profesori și poate unele cazuri nu se știu încă. Plus ca mereu în școală la acele ore de dirigenție trebuie discutat ceea ce au nevoie copii sa audă și sa cunoască despre viața asta de copil și adolescent. Nu să îi lasă să plece acasă și unii dintre ei, majoritatea, merg prin parc la cu totul și cu totul alte activități și poate părintele nici nu știe. El l-a trimis la școală. Off îmi pare tare rău să spun câte am spus și ar mai fi multe de spus, dar din păcate asta este situația. Deci asta se cam oferă în învățământ. De cerut se cer multe, e greu vezi Doamne, sunt stresați, probabil de aceea nu își fac orele în totalitate. Da, măriți salariile sunt istoviti unii dintre ei săracii. Sunt poate și profesori buni dar …mai puțini. Păcat.
Știați că profesorii au doar 18 ore pe săptămână?
Un elev are peste 25 ore pe săptămână.