Principala sursă de îngrijorare din punct de vedere financiar pentru trei din zece români este incapacitatea financiară de a asigura o educație așa cum își doresc pentru copii. În același timp, un procent important este cel al românilor care economisesc pentru o educație mai bună a copiilor.
Patru din zece români care economisesc se gândesc la viitorul copiilor, dar și la viitorul personal investind în educație, conform unui studiu sociologic realizat de BCR și Cult Market Research, privind comportamentele de economisire și provocările financiare ale românilor.
La întrebarea ”Care sunt principalele dumneavoastră surse de îngrijorare din punct de vedere financiar”, 35% dintre români au răspuns incapacitatea financiară de a asigura o educație așa cum îmi doresc pentru copilul/copii mei.
La întrebarea ”Care sunt motivele pentru care economisiți sau strângeți bani”, 43% dintre persoanele care economisesc au răspuns că o fac pentru a avea un fond pentru educație pentru mine sau copil/copii.
Studiul a fost realizat în perioada august – septembrie 2023, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, format din angajați full-time, cu vârste cuprinse între 30 – 45 de ani, din mediul urban și rural. Marja de eroare este de ±4,3%.
Doar 47% dintre dintre angajații din România, cu vârste cuprinse între 30 – 45 de ani, reușesc să facă economii si lipsa unui fond de urgență este principala îngrijorare financiară pentru 44% dintre români, iar 75% dintre cei care reușesc să economisească bani lunar o fac pentru un astfel de fond, conform studiului.
6 din 10 angajați, cu vârste între 30 – 45 de ani, sunt îngrijorați de ideea de a se confrunta cu o cheltuială neașteptată pe care nu și-o pot permite, ceea ce evidențiază astfel o fragilitate financiară ridicată și absența unui fond de urgență.
Angajații cu copii se simt mai vulnerabili în lipsa unui fond de urgență decât cei care nu sunt părinți – doar 46% dintre cei cu copii reușesc să economisească, față de 51% în cazul celor fără copii – cea mai probabilă cauză fiind responsabilitățile financiare crescute pentru creșterea celor mici.
Cheltuielile neașteptate, precum cele cuprinse între 301-1.000 de euro, destabilizează mai ușor familiile cu copii, în special pe cele cu copii mici, cu vârste cuprinse între 3-5 ani. Din datele adunate, o cheltuială neașteptată de 1.000 de euro ar afecta stabilitatea financiară pentru mai bine de o treime dintre respondenți, iar 26% ar fi afectați de sume între 501-1000 de euro.
Când vine vorba de economisire, scopul principal pentru majoritatea respondenților este crearea unui fond de urgență (75%), având dorința de a controla acest aspect vital. De cealaltă parte, dintre cei care nu reușesc să economisească, aproape trei sferturi menționează ca principal motiv costul mare al traiului – 40% spun că pur și simplu nu au fonduri suplimentare pentru a economisi regulat, chiar dacă lucrează cu normă întreagă, aspect care reliefează provocările de a pune bani deoparte. Totuși, 58% dintre cei care nu reușesc să pună bani deoparte declară că și-ar dori să implementeze un plan de economisire lunar.
Principalele rezultate ale studiului:
7 din 10 respondenți declară că în ultimele 12 luni s-au confruntat cu luni în care au cheltuit mai mulți bani decât au câștigat.
Cele mai frecvente situații neprevăzute care pot destabiliza bugetul sunt problemele de sănătate (65%), defectarea autoturismului (57%), nunți/botezuri (53%), defectarea unor electrocasnice (45%), cheltuielile de concediu (39%).
56% dintre bărbați declară că economisesc, în timp ce doar 41% dintre femei spun că pun bani deoparte.
48% dintre persoanele care locuiesc în mediul urban reușesc să strângă bani, pe când în mediul rural doar 38% pot face acest lucru.
Peste jumătate dintre cei care dețin o locuință reușesc să pună bani deoparte, în timp ce aproximativ trei sferturi dintre cei care locuiesc cu chirie spun că nu o pot face.
66% dintre cei care locuiesc cu partenerul sau partenera fără a fi căsătoriți declară că fac economii, 48% dintre cei căsătoriți pun bani deoparte și doar 42% dintre cei necăsătoriți fac economii.
Mai mult de jumătate dintre cei cu studii superioare reușesc să pună bani deoparte (52% dintre cei cu facultate și 56% dintre cei cu master sau doctorat), în timp ce peste două treimi dintre persoanele fără studii superioare declară că nu fac economii.
Sursa edupedu.ro
