Sute de credincioşi, din judeţele Arad şi Timiş, au participat la slujba de Bobotează de la Bodrog

Sute de credincioşi din judeţul Arad, dar şi din judeţul Timiş, au participat, duminică, la slujba de sfinţire a Agheasmei Mari, la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, unde preoţii acestui lăcaş de cult au sfinţit şi apele râului Mureş.
După oficierea Sfintei Liturghii, credincioşii însoţiţi de preoţi au plecat în procesiune pe drumul care duce de la Mănăstirea Hodoş Bodrog spre malul Mureşului, unde a fost oficiată sfinţirea cea mare a apei, de Bobotează, dar şi a apelor râului, deoarece, conform rânduielilor bisericeşti, în ziua de Bobotează se sfinţesc şi apele curgătoare.
La finalul slujbei, au fost eliberaţi cinci porumbei, care simbolizează pogorârea Sfântului Duh în chip de porumbel, iar preoţii au sfinţit Mureşul, prin introducerea crucii, de trei ori, în apă. De asemenea, în acest an, în apele Mureşului, a fost aruncat şi un buchet de busuioc, acesta fiind recuperat de un tânăr de pe malurile apei.
Tradiţie interzisă de comunişti
Preoții spun că în ziua de Bo­botează toate apele pământului sunt sfinţite şi există credinţa că acestea rămân sfinţite timp de două până la şase săptămâni, perioadă în care nu se pot spăla rufe în ape curgătoare.
Tradiţia sfinţirii apelor curgătoare datează de peste 2.000 de ani, însă, în perioada comunistă, ea a fost interzisă.
„Am venit pe malul Mureşului să facem o rânduială îndătinată în Biserica noastră Ortodoxă încă de la început, deodată cu acest praznic al Botezului Domnului. Ştim că apa este acel element fără de care nu trăieşte nicio fiinţă omenească, dar nici animalele şi nici vegetalele. Apa dă viaţă tuturor. Sfinţirea mare a apei este o lucrare dumnezeiască, în timpul căreia se petrece una dintre cele mai mari minuni. Această apă nu se alterează niciodată. Ea se men­ţine curată, indiferent cât s-ar păstra. Agheasma Mare se bea în fiecare dimineaţă, timp de opt zile, pe nemâncate, pentru purificarea sufletului şi a trupului. Creştinii obişnuiau să bea această apă şapte zile, pentru că se spune că Dumnezeu a zidit lumea în aceste şapte zile, însă e bine să se bea opt zile pentru că ziua a opta semnifică veşnicia“, a spus arhimandritul Nestor Iovan, stareţul Mănăs­tirii Hodoş Bodrog.
Agheasma, păstrată la loc  de cinste
După slujbă, oamenii s-au înghesuit la cisterna special pregătită pe malul Mureşului, pentru a lua apa sfinţită. Credincioşii spun că în fiecare casă este bine să existe Agheasmă de la Bobotează, iar aceasta trebuie păstrată într-un vas curat şi la loc de cinste.
În fiecare an, la slujba de Bo­botează de la Mănăstirea Hodoș- Bodrog participă și un bătrân, originar din localitatea maramureşeană Vişeul de Sus, stabilit în comuna arădeană Secusigiu. Bătrânul se îmbracă în straie populare şi merge să ia apă sfinţită.
„În fiecare an vin la slujba de la Bodrog. Apa este bună pentru tămăduirea sufletului”, a spus bă­trânul. Acesta a luat Agheasma mare într-un vas de lut.
Alţi credincioşi au spus că în fiecare an vin la Bodrog pentru că slujba de sfinţire a aghesmei mari este deosebită, iar apa sfinţită i-a ajutat.
„E foarte bună apa sfinţită. Timp de opt zile, în fiecare dimi­neaţă, se spune o rugăciune după care se bea aghiasma mare. Este foarte bună. Dacă te doare un picior, o mână, un plămân, durerea trece dacă se bea aghiasma mare”, a spus un alt credincios.
Mănăstirea de la Bodrog este unul dintre cele mai vizitate lăcaşuri de cult din România, credincioşi din toate colţurile ţării venind aici să participe la slujbe. Mănăstirea are o vechime de aproape un mileniu şi este primul lăcaş monahal ortodox, atestat documentar în anul 1177, într-o diplomă dată de Regele Bela al III-lea.
De asemenea, sute de credincioşi au participat, duminică, la slujba oficiată la „Fântâna Iordanului“, de la biserica din comuna arădeană Almaş. Localnicii spun că în Fântâna Iordanu­lui există apă adusă din râul Iordan. Şi la Catedrala Arhiepiscopală din Arad, sute de credincioşi au participat la Sfânta Liturghie Arhierească şi la slujba de sfinţire a apei oficiată de IPS Timotei, arhiepiscopul Aradului. Totodată, credincioşii au fost pre­zenţi în număr mare la Catedrala Ortodoxă Veche, dar şi la mănăstirea din Cartierul Gai.