Uniunea Locală a Asociaţiilor Locative Arad a remis azi un comunicat de presă în care informează că Legea 153/2011 privitoare la măsuri de creştere a calitatii arhitectural-ambientale a clădirilor a suferit recent o nouă actualizare, prin care se stabileşte şi cota de participare a deţinătorilor de clădiri la cheltuielile de intervenţie asupra acestora. Este important să se înţeleagă că nu toate asociaţiile de proprietari sunt cuprinse în lege, ci doar acelea din clădirile-monument istoric, din clădirile amplasate în ansambluri şi în situri clasate ca monument istoric, din zonele de protecţie a monumentelor istorice, din clădirile protejate datorită valorii lor culturale prin Planuri Urbanistice Generale şi din clădirile aflate în zone construite protejate sau în centrele istorice ale localităţilor.
Conform legii, lucrările de intervenţie asupra clădirilor se pot realiza doar cu hotărâri ale consiliilor locale şi judeţene, prin programe care cuprind organizarea, monitorizarea şi controlul realizării măsurilor de reabilitare structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor, inclusiv fundamentarea alocaţiilor de la bugetul local şi modalităţi de recuperare a cheltuielilor de la deţinătorii clădirilor în cauză. Foarte important pentru asociaţiile de proprietari este faptul că intervenţiile asupra clădirilor menţionate mai sus se vor realiza prin cofinanţare, iar cheltuielile se vor suporta în proporţie de 50% din fondul de reparaţii al asociaţiei, cealaltă jumătate urmând a fi suportată din bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie.
Întrucât pot apărea situaţii de înţelegere greşită a textului legii, ULAL Arad, prin preşedinta Dorina Lupşe, a făcut în comunicat o precizare foarte importantă şi câteva consideraţii realiste, deşi deloc măgulitoare, despre starea de fapt din urbea noastră. „Precizăm că această cofinanţare se face doar în cazul clădirilor-monument istoric, a celor din zone de protecţie a monumentelor istorice, a celor protejate prin PUB datorită valorii lor culturale, şi a celor din zonele construite şi protejate sau din centrele istorice ale localităţilor. Legi avem, programe avem, documentaţii avem, însă voinţă de realizare nu prea avem. Ne ocupăm de documentaţii, analizăm, clasificăm, discutăm, iar nivelul de degradare al clădirilor este tot mai crescut: riscăm să ne cadă tencuiala acestora în cap în timp ce ne odihnim pe bănci moderne şi scumpe. Facem regenerare urbană, dar clădirile sunt tot mai sumbre şi mai nesigure. Clădirile nou apărute, după spusele proprietarilor, nu sunt la nivelul de calitate şi de siguranţă raportat la preţul pe care l-au achitat. Ar trebui să ne uităm mai mult către oraşele învecinate şi chiar să împrumutăm modelul. Spre exemplu: într-un an, Oradea a reabilitat termic un număr de blocuri egal cu cel reabilitat în Arad în zece ani, cu toate că Aradul a fost primul oraş care a depus dosare de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe cu fonduri europene. Nereuşita este pusă pe seama bugetului, deşi în ultimii ani Primăria Arad a avut şi s-a lăudat cu excedent bugetar, ceea ce ne întăreşte convingerea că, de fapt, nu se doreşte realizarea planurilor, aşa că până la realizarea efectivă a intervenţiilor asupra clădirilor ne vom mulţumi cu o birocraţie tot mai încărcată şi absolut necorespunzătoare erei în care trăim”, spune Dorina Lupşe în comunicat.
