Focul a fost una din primele descoperiri ale omului, ajutându-l să supravieţuiască şi să se perpetueze. Folosit ca mjloc de încălzire sau de preparare a hranei, gândul duce imperceptibil, dar perfect argumentat la o conexiune pozitivă. Însă oamenii nu-şi amintesc de acest lucru, pentru că este ceva de la sine înţeles. Firesc, ca apa sau ca lumina zilei. Cele mai puternice impresii, care au rămas întipărite şi transmise mai departe în memoria colectivă a generaţii la rând sunt incendiile devastatoare. De aceea, focul poate însemna şi deznădejde, disperare şi dramă. Adică, totul transformat în scrum în câteva minute. A preveni eventualele cauze este aproape la îndemâna oricui. Iar cineva s-a zbătut şi acest fapt a devenit o afacere.
,,Inactivitatea m-ar pune pe butuci’’
,,De mic copil, de pe la 7 ani am fost deprins cu munca. La început pe lângă grădină şi cu animalele pe care le aveau păinţii mei.  Determinant pentru mine a fost însă  un maistru pe care l-am avut la Ploieşti, când eram ucenic. Omul era de o mare severitate, dar în aceeaşi măsură şi de o exemplară corectitudine. De la el  am învăţat respectul pentru lucrul bine făcut. Azi, la aproape 85 de ani nu pot să stau liniştit în faţa televizorului, cum poate ar fi normal. , eu simt că inactivita- tea m-ar pune pe butuci’’, spune
Gheorghe Ghenof, patronul unei  companii  din Vladimirescu, care are ca activitate principală protecţia împotriva focului. Ca să fie în tonus a mai terminat şi Facultatea de Istorie-Filozofie de la Cluj-Napoca.
Nenorociri cât pentru şapte vieţi
De-a lungul carierei sale, omul a văzut atâtea nenorociri şi drame, cât pentru şapte vieţi. ,,Din păcate, totdeauna noi veneam când se putea salva prea puţin. Să nu se înţeleagă că întârziam. Nici pe departe. Vreau să spun după ce stingeam, în multe cazuri, oamenii trebuia să o ia de la capăt. De atunci mă gândeam că multe dintre aceste tragedii puteau fi evitate cu o atenţie mărită. Cred că a fost prea mult chiar şi pentru mine. De aceea, în anul 1981, la 50 de ani m-am pensionat, cu gradul de colonel’’, adaugă Ghenof.
Dar cum nu era în firea acestui om să stea deoparte, în ianuarie anul următor a devenit profesor la un liceu arădean, intrând în pensie a doua oară, ca să spunem aşa. În vacanţe, ca să nu treacă vremea prea greu a mai fost şi ghid turistic la ONT.

Din nou în prima linie
Totuşi ani de zile, după ce a trecut în rezervă, s-a gândit la faptul cum putea să ajute oamenii, pentru ca aceştia sa-şi protejeze bunurile împotriva incendiilor. Mai dădea un sfat  la prieteni, mai ajuta pe altul să acopere lemnăria casei cu soluţie ignifugă. Dar toate acestea erau la nivel de servicii amicale. ,, Nici nu mă gândeam la bani, eram bucuros că pot să ajut nişte oameni’’, spune fostul pompier. Puţină lume ştie că tratarea simultană a unor structuri din lemn cu soluţii de ignifugare şi insectofungicide mai asigură şi o altă protecţie, care de multe ori poate fi foarte dăunătoare. Este vorba despre cariile de lemn, care pot şubrezi o tâmplărie de lemn până la prăbuşire. ,,Un client m-a chemat odată la o casă de vacanţă pe care o are în judeţul Arad. Noaptea efectiv nu putea dormi la mansardă, din cauza unui zgomot a cărui origine nu o putea ghici. Eu am mers la locul faptei, ca să zic aşa şi am descoperit că lemnăria era plină de carii. Unde a fost cazul s-au schimbat câteva grinzi. După aceea am tratat tot ansamblul cu soluţii ignifuge şi insectofungicide. Şi aşa omul a putut să doarmă liniştit, din toate punctele de vedere’’, precizează Gheor­ghe Ghenof.
Doar zece la sută
Oamenii dau o căruţă de bani pentru realizarea casei mult visate şi pe urmă, în cele mai multe cazuri, se zgârcesc la un efort financiar insignifiant faţă de investiţia totală. Ne referim aici la tratarea lemnului cu substanţe speciale de ignifugare. ,,Din experienţa pe care o am şi din constatările făcute pe teren, pot spune cu mâna pe inimă, că cel mult un procent de 10% din numărul de imobile sunt ignifugate. Toţi îşi spun că nu are cum să se întâmple chiar la mine. Dar când se întâmplă, de multe ori este prea târziu. Am văzut destule case, ridicate în ultimul deceniu, care au ars din temelii, tot efortul unei familii făcându-se scrum în câteva minute. Cred că acest lucru trebuie să pună pe gânduri pe toată lumea. Un incendiu izbucneşte în 90% din cazuri din interiorul unei clădiri, iar focul se propagă în sus, atingând acoperişul. Chiar dacă incendiul se stinge din faşă, se folosesc mari cantităţi de apă care se scurg distrugând bunurile din interior. În plus acoperişul este oricum deteriorat, ori se ştie că stabiliatatea acestuia are în timp repercusiuni asupra siguranţei şi rezistenţei întregii clădiri. Evitarea unui potenţial dezastru se poate face prin prevenire, capitol la care un loc deosebit de important îl ocupă tratarea lem- nului cu substanţe speciale. Acestea opresc sau încetinesc foarte mult arderea. Mai pe scurt spus, procedeul se numeşte ignifugare. La un incendiu normal lemnăria nu se aprinde.Am demonstrat asta şi în cadrul unor expoziţii. Am avut machete de lemn pe care am turnat benzină , după care le-am aprins. Practic a ars stratul de benzină, lemnul rămânând absolut intact. Lemnele pe care nu le-am tratat cu soluţie de ignifugare au ars ca nişte torţe. La un foc major lemnul poate arde foarte superficial, iar incendiul nu se propagă, ceea ce limitează extrem de mult pagubele’’, punctează Ghenof.
De-a lungul timpului, compania arădeană a ignifugat şi tratat cu insectofungicide peste 200 de clădiri, din care cele mai multe au fost din Arad, dar şi din alte oraşe din regiune. Printre cele mai mari lucrări sunt: sediul BNR, Direcţia Finanţelor, turlele noii Catedrale Ortodoxe, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Casa de Asigurări de Sănătate, Tribunalul, Direcţia de Statistică, Teatrul de Stat  numeroase bănci, şcoli, grădiniţe şi hoteluri. La Timişoara cele mai semnificative ar fi: Inspectoratul Judeţean în Construcţii, Facultatea de Construcţii, Romgaz, BCR, Tribunalul, Liceul Piarist. Această  din urmă clădire a fost şi cea mai vastă lucrare cu peste 14.000 de metri pătraţi de ignifugat. Aproape cât trei terenuri de fotbal puse cap la cap. Alte lucrări executate de compania arădeană sunt în Reşiţa, Beiuş, Băile Herculane, Nădlac şi Şiria.
Lemnul ca fierul
Ce este de reţinut? ,,Până la urmă nu este o afacere din care te îmbogăţeşti peste noapte, dar poţi trăi decent. În plus eu şi acum muncesc cel puţin patru ore pe zi. Nu pot să stau cu mâinile încrucişate şi să mă uit la colegul meu cum lucrează’’, conchide Ghorghe Ghenof. Este un fapt demn de remarcat, la un om de aproape 85 de ani, care este activ de 7 decenii. În ultimul rând, dar nu în cele din urmă, este bine să cheltuiţi 2.000 de lei, pentru a face lemnul ca fierul, ca să zicem aşa. Astfel, în ipoteza unui eveniment nefericit aţi putea salva de 100 de ori mai mult…

Recomandările redacției