Un studiu realizat de Direcţia de Sănătate Publică în două şcoli din Arad face o radiografie a învăţământului din judeţ. Raportul realizat după finalizarea cercetării a fost prezentat în şedinţa Colegiului Prefectural care a avut loc la începutul săptămânii. Studiul a fost coordonat de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi a vizat modul în care în şcolile din judeţ este asigurată o atmosferă prietenoasă, recompensatoare şi încurajatoare, modul în care se face susţinerea cooperării şi învăţării active, interzicerea pedepselor fizice şi a violenţei, intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi discriminare, dezvoltarea activităţilor creative, modul în care se face legătura între şcoală şi familie prin implicarea părinţilor şi promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor. Au răspuns întrebărilor, atât profesorii, cât şi elevii, iar rezultatele obţinut în urma chestionării celor două categorii de respondenţi diferă pe alocuri. „Organizaţia Mondială a Sănătăţii […] promovează conceptul de şcoli promotoare ale sănătăţii […] (n.r. prin care) se solicită ca şcolile să dispună de politici şcolare de sănătate care să ajute la asigurarea unui climat cu condiţii de siguranţă şi securitate şi a unui mediu pozitiv psiho-social, acre să vizeze toate tipurile de violenţă şcolară, incluzând orice formă de abuz, hărţuire şi intimidare”, se arată în preambulul raportului prezentat la Prefectură.

Nu există un sentiment de apartenenţă la şcoală

Trebuie spus că elevii cred că nu sunt apreciaţi întotdeauna prin comentarii pozitive, iar sugestiile de îmbunătăţire a activităţii ar trebui să fie mai dese. În plus, sunt de părere că atât în ceea ce-i priveşte, cât şi în cazul profesorilor, lipseşte un sentiment puternic de apartenenţă la şcoală. De altfel, atât profesorii, cât şi elevii consideră că şcolarii ar trebui să fie mai preocupaţi de ceea ce li se întâmplă fiecăruia.

În ceea ce priveşte tehnicile active de învăţare, cum ar fi jocul pe roluri, diversele proiecte şcolare sau comunitare, proiectele de cercetare, se pare că acestea nu sunt prea bine însuşite de către profesori, astfel încât li se recomadă să îşi completeze lacunele.

Profesorii nu sunt suficient de implicaţi

La capitolul care vizează interzicerea pedepselor fizice şi a violenţei s-a constatat că  „existenţa unor reguli clare şi corecte şi aplicarea lor cu consecvenţă în şcoală este vitală pentru menţinerea disciplinei. De menţionat că rezultatele studiului relevă însă că se impune „crearea de noi oportunităţi  pentru ca profesorii să poată dobândi cunoştinţe şi deprinderi care să le permită să facă faţă violenţei la diverse niveluri, mergând de la agresiunea verbală, de tipul poreclelor şi rumorii în clasă, până la intervenţia în cadrul unor încăiereri, fără a apela ei înşişi la violenţă.” Mai mult, atunci când vine vorba de intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi discriminare, elevii consideră că profesorii nu sunt suficienţ de implicaţi în prevenirea discriminării şi a excluderii. „Rezultatele cheamă la măsuri de discutare în mod deschis a problemei şi conceperea unui plan clar de acţiune pentru a aborda intimidarea, hărţuirea şi consecinţele lor. Părinţii trebuie încurajaţi să lucreze în parteneriat cu profesorii pentru a preveni escaladarea a o serie de comportamente indezirabile. Profesorii trebuie să sesizeze schimbarea de la tachinarea în joacă la insultă, să fie capabili să contracareze agresiunea fizică de îndată ce devine evidentă”, susţin autorii studiului. Mai trebuie menţionat că aceştia cer ameliorarea climatului şcolar, mai ales în ceea ce priveşte ordinea şi disciplina, întărirea atitudinii pozitive faţă de şcoală şi muncă, pentru reducerea numărului de victime, injurii, traume emoţionale şi comportamente anti-sociale de tipul vandalismului.

Recomandările redacției