Sistemul actual de impozitare a vehiculelor în România trebuie actualizat pentru a descuraja treptat deţinerea vehiculelor poluante, arată reprezentanţii unei companii de consultanţă. Potrivit lui Dragoş Fundulea în lipsa unor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung, arată compania de consultanţă într-un comunicat.”România oferă în prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziţionarea de vehicule electrice din Europa, în contrast cu alte ţări-cheie ale Uniunii Europene, precum Germania, Olanda, Franţa şi Suedia, care reduc sau înlătură treptat sprijinul financiar pentru achiziţia vehiculelor hibride sau electrice. Pe de altă parte, bugetul Rabla Plus, care oferă stimulente financiare pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi hibride, aproape s-a dublat an de an şi a ajuns la 218 milioane euro în 2022. Cu toate acestea, în lipsa altor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung”, se precizează în documentul citat. Potrivit acestuia, sistemul de impozitare a vehiculelor din România se bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului, fiind acordate reduceri semnificative autovehiculelor hibride şi electrice. Cu toate acestea, nu sunt luate în considerare diferite grade de hibridizare. Vehiculele hibride „mild” beneficiază de o reducere de 95% a impozitului, egală cu reducerea aplicată hibridelor plug-in, în timp ce vehiculele complet electrice momentan nu sunt impozitate. Acest sistem favorizează în mod disproporţionat vehiculele hibride faţă de cele complet electrice, consideră sursa. În contrast, alte ţări europene utilizează multipli factori în calcularea impozitului, inclusiv consideraţii privind poluarea şi emisiile de gaze cu efect de seră. Un cadru de impozitare optim pentru România ar putea lua în considerare valoarea autovehiculelor, emisiile de dioxid de carbon şi norma de poluare a acestora pentru a descuraja treptat utilizarea vehiculele poluante. Zonele cu emisii reduse încurajează de asemenea adopţia vehiculelor mai puţin poluante în mod indirect. România este în urmă în acest sens faţă de Europa de Vest. Ţări precum Franţa şi Marea Britanie au implementat multiple zone cu emisii scăzute sau emisii zero, în timp ce pe plan local nu există momentan zone clar definite în care să fie limitat accesul vehiculelor foarte poluante, subliniază consultanţii. În 2022, în România au fost înmatriculate peste 15.000 de vehicule electrice şi hibride plug-in noi, ceea ce a reprezentat o creştere de 70% faţă de anul 2021, dintre care 75% au fost vehicule electrice.(sursa. Agerpres)
A1 275
Efectul Schengen: cresc prețurile caselor din localitățile de lângă frontieră, din Ungaria
citește mai mult »