Val de reclamații la Protecția Consumatorului: O arădeancă plătește rate pentru un produs defect, reparat dar…pierdut de curier

0
946

Zeci de cumpărători plătesc pentru produse pe care nu le mai au. Fie pentru că le-au pierdut, stricat sau înstrăinat. Este ceva la ordinea zilei, într-un secol al diversității de produse și de opțiuni de achiziționare. Însă probleme au cei care plătesc pentru produse de care sunt privați, din diferite motive – furt, reparații tergiversate etic.

Mai precis, sute de cumpărători s-au ales cu banii dați și cu produse bune de aruncat la gunoi sau cu buzunarul golit și produse stricate, de nerecuperat, deși sunt în garanție. Protecția Consumatorului primește zilnic un val de reclamații pe diferite produse, firme, agenții de curierat.

O arădeancă face drumuri de la furnizor, la Protecția Consumatorului pentru a-și recupera telefonul defectat și aflat în garanție. Este și cazul a sute de alți consumatori.

Mai precis, Henț Daniela Adela a cumpărat un telefon în rate, în ceea ce agenții de vânzări și noi – consumatorii, numim „condiții rentabile”. Numai că, aceste condiții avantajoase nu s-au dovedit deloc avantajoase. Telefonul, achiziționat pe bază de abonament la o companie care oferă atât servicii de telefonie, cât și internet și de televiziune a fost luat în rate, prin intermediul unei instituții bancară. Aparatul a fost livrat prin curierat. Toate bune și frumoase, tânăra a crezut că se poate bucura de telefonul care a costat 1.700 de lei și pentru care, în rate va plăti cu câteva sute de lei în plus. Numai că telefonul s-a stricat după nicio lună de folosire și nu din vina clientei. Pentru că aceasta a avut mare grijă. După cum și bănuia, telefonul dădea semne de soft stricat.

Au început drumurile la furnizor, unde l-a returnat în baza garanției pentru a fi reparat. Teoretic, returnarea produselor este între lege și cuvântul vânzătorului.

Telefonul s-a trimis în service pentru a fi reparat și Adelei i s-a confirmat că a fost vorba de căderea softului. I s-a mai spus că va dura mai bine de două săptămâni până când aceasta îl va primi reparat. A primit și anunțuri electronice în acest sens. Clienta s-a gândit că a pățit ce pățesc mii de alți cumpărători și că, într-un final va fi bine.

Însă de aici problema a luat proporții. Telefonul de mare viteză a ajuns…cu întârziere la clientă, cică reparat. A ajuns cu produsul acasă, l-a pornit și după câteva minute, aparatul s-a „îmbonlnăvit” din nou. Aceeași boală – soft defect. Au urmat alte drumuri și certuri cu furnizorul. Telefonul a luat din nou calea reparațiilor. Din nou termeni de așteptare…

Telefonul s-a pierdut pe drum

Numai că telefonul nu a mai ajuns înapoi nici măcar la furnizor, la punctul din Arad pentru că…s-a pierdut pe drum. Statul livrării a rămas cu semne de întrebare. Aparatul trebuia relivrat la Arad printr-o firmă de curierat – firmă de care se plâng sute de arădeni.

Furnizorul a explicat clientei că nu poate fi învinuit și că de problemă poate fi trasă la răspundere firma curierat. Nici măcar nu a oferit un telefon de folosiță clientei, până când situația se va rezolva. Agentul de vânzări a ridicat din umeri și o face și în ziua de azi, când nici acum telefonul nu a ajuns la clientă. S-a întocmit un fel de proces intern între compania furnizoare și firma de curierat. Practic curierul cu furnizorul caută vinovatul într-o procedură internă. Dacă îl caută. Pentru că cumpărătorului nu i se dau niciun fel de răspunsuri.

Bineînțeles că, Adela a făcut reclamații la Protecția Consumatorului, vizavi de furnizorul de la care a achiziționat telefonul. Însă aceasta are de plătit lunar o rată și abonament însumând mai bine de 70 de lei, pentru un telefon de care nu se poate folosi. Banca nu e curioasă de problemele furnizor – curier, nici de revolta clientei.

Clientei nu i e oferă un alt telefon, deși îl merită.

Mentalitatea cumpărătorului român a devenit circumspetă odată cum s-a diverisificat și piața produselor. Și pe bună dreptate.

Ce spune legea

Există în vigoare două articole de lege prevăzute de ANPC care au ca subiect condițiile legale de returnarea a unui produs cumpărat. Prima este Legea nr. 449/2003, actualizată, care spune la capitolul trei că orice produs cumpărat trebuie adus la conformitate, adică în starea ideală, fie prin reparare, fie prin înlocuirea completă fără plată. Legea mai spune că dacă au trecut 15 zile de când cumpărătorul a semnalat vânzătorului că produsul său e stricat, iar vânzătorul a refuzat sau a tergiversat înlocuirea sau repararea produsului, legea îi permite cumpărătorului să solicite o parte sau totalitatea banilor dați pe produsul cumpărat și anularea contractului încheiat cu vânzătorul.

A doua lege reglementată de ANPC vizează tranzacțiile online. Prevăzută în OG 130/2000, legea spune la articolul doi că un cumpărător poate returna orice produs în 10 zile (cu excepția cazurilor de la Art. 10) doar atunci când este vorba de cumpărături online. În acest caz vânzătorul este obligat să returneze banii în maximum 30 de zile. Totuși, în urma UG 34/2014 termenul de returnare a produselor a crescut la un maximum de 14 zile calendaristice de la data achizitiei, iar magazinele au obligația de a pune la dispozitie formularul de returnare, altfel perioada de returnare a produsului poate crește la 1 an.

Așadar, legislația este destul de clară în această privință. Chiar și în aceste condiții, multe magazine au hotărât să extindă această perioadă, inclusiv pentru cumpărăturile online. Și asta ca să atragă cumpărători.

Se apropie Black Friday așa că, arădeni fiți cu ochii în patru!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.