Trăim vremuri tulburi. Alţii le-ar numi interesante. Iar cei mai mulţi nesigure. În acest context la noi se aude din nou cuvântul magic reformă. De un sfert de secol se tot învârte şi răsuceşte pe toate părţile acest concept. Paradoxal este că de cele mai multe ori rezultatele reformei dau naştere unei stări finale mai proaste decât cea din care s-a plecat. Iar dovada este chiar rostirea acestui cuvânt acum: înseamnă că timp de un sfert de secol aceasta s-a făcut
degeaba. Ori aproape degeaba. Una dintre axiomele care s-a servit de-a lungul timpului, asezonată cu reformele care s-au dovedit foarte friabile este şi aceea că statul este un prost administrator. Iar concluzia imediată este că firmele de stat trebuie privatizate. Aşa s-au dus ,într-o proporţie mai mică sau mai mare, telefoanele, petrolul, băncile, cimentul, distribuţia de energie şi gaz. Nici la resurse nu ne simţim prea bine, în special la lemn, dar şi la alte materii prime. Şi, niciodată nimeni nu şi-a pus sau poate nu şi-a dorit să pună problema : de ce este statul un prost administrator? Dar statul, până la urmă nu este ceva abstract, el este reprezentat de oameni. Cu nume prenume, cu funcţie. Cineva a fost la conducerea Petrom şi înainte de privatizare. Când era o gaură neagră şi mai toţi ridicau din umeri. Acum toţi se miră de ce profituri se obţin. E drept de către alţii. Şi acest lucru trebuie să-l recunoaştem. La fel cu oţelul. Mai toate s-au dus, acum când chinezii cumpără aproape toată producţia mondială. În ultimul timp chiar şi mult hulita CFR a obţinut un profit, iar Hidroelectrica chiar a investit 150 de milioane de euro într-o amenajare hidroenergetică. În treacăt fie spus, poiectul a început în 1981. O sumă care nu s-a găsit în cei 25 de ani de reforme care par a nu se mai încheia niciodată. Faptul că acum Hidroelectrica a avut 150 milioane de euro, să fie doar o coincidenţă că băieţii deştepţi din energie au fost înlăturaţi? Şi calculele simple, de bun simţ până la urmă pot continua. De ce nu s-ar fi putut găsi oameni competenţi şi cinstiţi care să conducă o companie de stat? Astfel profiturile intrau în buget şi se puteau face spitale, şcoli moderne pentru care banii nu sunt niciodată destui. Sigur nu s-ar fi făcut totul. Însă în acest sfert şi mai bine de secol ceva s-ar fi mişcat. Acum profiturile se repatriază la alţii. Asta (şi) pentru că ne-am furat singuri căciula. Un spital judeţean ultramodern cu 500 de paturi ar costa în jur de 100 milioane de euro. Înmulţiţi banii scurşi ca apa în nisip în aceşti ani şi veţi vedea câte proiecte se puteau face. Dar nu mai avem bănci, nici industrie autohtonă care să conteze cu adevărat, nici industrie constructoare de maşini (să nu spuneţi de Renault şi Ford). Nici cu distribuţia de energie nu stăm mai bine. Şi atunci ce mai rămâne? Aproape nimic. De aceea, nu este întâmplător că în top 100 firme din România, cele cu capital autohton pot fi numărate pe degetele unei mâini. Desigur, cu vreo două degete ciuntite. Şi aşa suntem sortiţi să trăim (mereu) vremuri interesante.
Vremuri interesante…
Recomandările redacției
Actualitate 83
Pompierii și cei de la Ambulanță, într-un exercițiu amplu la o fabrică din Zimandu Nou
citește mai mult »
Actualitate 88
Maria, o polițistă de la imigrări, își donează periodic părul pentru femeile diagnosticate cu cancer
citește mai mult »
Actualitate 16
Peste 120 de străini introduși în Centrul de Custodie Publică Arad, în primele două luni ale acestui an
citește mai mult »
Actualitate 19
9 iunie, data limită până la care românii îşi pot face viza de flotant pentru a vota la alegerile din iunie
citește mai mult »
Actualitate 121
Bursele școlare de merit, de 450 de lei, doar pe hârtie, în realitate elevii primesc sume mult mai mici
citește mai mult »
A1 149
Casa în care o femeie a ars de vie a luat foc în urma unui scurtcircuit electric
citește mai mult »
A1 120
Pieton acroșat de mașină, în zona Romanilor
citește mai mult »
Anunțuri 11
REGIA PUBLICA LOCALĂ OCOLUL SILVIC DUMBRAVA R. A.
citește mai mult »